Dasha Maha Vidya III

Dasha - maha -vidya
2 . Originea si bazele istorice ale sistemului dasha-maha-vidya-yoga

Dupa cum stim deja, originea acestui sistem traditional secret este saktismul, datata cu aproximativ 4000 de ani î. Chr.; aparitia saktismului nu a însemnat însa aparitia simultana a sistemului dasha-maha-vidya-yoga., ci originea acestuia trebuie gasita în a doua jumatate a mileniului II î. Chr. Bazele istorice ale acestui sistem sunt legate de redactarea Purana si a textelor Tantra: cca. 1300-500 î. Chr si, respectiv, cca. 200-700 d.Chr. Aceasta perioada de aproximativ 2000 de ani se continua pâna în sec. XVI-XVII (1501-1700) când are loc raspândirea traditiei adorarii celor 10 mari puteri cosmice. Exista doua surse autentice cu privire la mitologia saktismului în raport cu aparitia mitului celor 10 Mari Puteri Cosmice Aceste doua surse sunt I: textele: Devi- Bhagavata, Markandeya Purana, Devi- mahatmya, Saundarya Lahari si Lalita - sahasranama (inclusa în Brahmanda Purana); II textele: Agni Purana, Garuda Purana, Shiva Purana. La aceste doua surse se pot adauga si alte texte(susceptibile de a fi fost însa influentate de textele amintite mai sus), adica putem vorbi despre a treia sursa autentica ( prin traditie) compusa din :III- textele: Yogini Tantra; Kamakhya Tantra, Niruttara -Tantra, Kalika Purana si mahanirvana Tantra. Daca adaugam aici si a patra sursa, acest fapt i se datoreaza lui Swami Shivananda ce afirma: „Devi- sukta din Rig Veda, Shri- sukta, Durga- sukta, Bhu- sukta si Nila- sukta si upanisadele specifice shakta, cum sunt Tripuratapini Upanishad, Sitopanishad, Devi upanishad, Saubhagya-up., sarasvati-up., Bhavanopanishad, Bahvrichopanishad, etc. vorbesc emfatic despre aspectul de mama, al lui Dumnezeu’’. La acestea trebuie adaugata precizarea ca textul „Markandeya Purana contine o sectiune de sapte sute de versuri care sunt cunoscute ca Sapta-sati sau Chandi sau Devi mahatmya. Este unul dintre cele mai faimoase texte religioase ale hindusilor . Ea este aproape egala cu Gita. Ea descrie într-o forma alegorica faptul ca în calea salvarii principalele obstacole sunt propriile noastre dorinte, mânia, pofta si ignoranta si noi le putem depasi prin Gratia Mamei Divine daca o adoram sincer.”
Însa doua ramân sursele mitului: una este de esenta shaiva- tantrica, cealalta , originala, de esenta Shakta. Prima, provenita din sivaism, explica toate cele 10 mari puteri cosmice Feminine ca fiind aspecte ale lui Parvati pe care Shiva i le dezvaluie acesteia în urma rugamintii ei, tema binecunoscuta în Agama si Tantra. Însa de aici rezulta ca Parvati nu ar fi cunoscut nici chiar Ea cele 10 mahavidya sau oare se doreste cu tot dinadinsul precizarea rolului lui Shiva în acest sistem­­? Oricare ar fi concluzia, din aceasta sursa autentica a rezultat asocierea dintre fiecare Mare putere cosmica si câte un aspect polar opus, masculin, apartinându-i lui Shiva, astfel încât se vorbeste adesea despre cuplurile cosmice Kali- Kala (respectiv mahaKali- mahakala), Bhairavi- Bhairava, Bhuvaneshvari- Bhuvaneshvara, Sundari- Sundara, cupluri formate dupa modelul Sakti- Shiva. Din aceasta prima sursa rezulta ca Shiva le manifesta pe toate cele 10 Mari Puteri Cosmice, din sine însusi, sau din cuplul Shiva- Parvati. Totusi, desi esentiala, aceasta prima sursa a mitului, ce afirma, de exemplu, ca Bhuvaneshvari a tâsnit ca Energie a iubirii imanente în Creatie, din inima lui Paramashiva, umplând apoi Universul cu Maya, nu precizeaza deloc originea primordiala a acestor mituri.
Cea de-a doua sursa este cea din Sakti- Vada. Conform acestui mit (expus clar în Devi- bhagavata), Rudra Shiva era casatorit cu Sati, fiica lui Daksha- Prajapati. În urma refuzului lui Daksha de a-l invita pe Rudra la sacrificiul efectuat în cinstea tuturor celorlalti zei, Rudra îi interzice lui SATI sa mearga singura la sacrificiul îndeplinit de Daksha. „Daksha credea ca Shiva este un biet nebun si total nefolositor, în realitate, ca sot al fiicei sale (Sati), astfel încât Shiva nu a fost invitat. Sati, nerabdatoare, nu dorea sa piarda acest important eveniment social, si l-a întrebat pe Shiva daca el îi permite sa mearga acolo, chiar daca el nu fusese invitat. Shiva i-a refuzat cererea , neacordându-i permisiunea ceruta, si atunci, în mânia Ei , Sati si-a asumat forma teribila a lui Kali. Shiva, înspaimântat de aceasta teribila si înfricosatoare creatura, a încercat sa se refugieze, dar atunci Kali a umplut cele zece directii cu variantele (si mult mai teribilele) ei forme, cele 10 mahavidya. Shiva, incapabil sa scape, s-a asezat si plin de mare teama, înfricosat, s-a uitat la Kali si a întrebat-o cine era ea si unde disparuse iubita lui- Sati. Ea i-a raspuns ca Ea era iubita lui, Sati, numai ca aceasta (Kali) este forma ei reala, forma pe care Ea si-a asumat-o pentru activitatile de creatie si distrugere. Iar corpul din care s-au nascut toate cele 10 mahavidya era Forma Ei ca zeitate universala. Ea i-a explicat lui Shiva ca si-a asumat frumoasa forma a lui Sati ca simpla recompensa oferita lui Shiva pentru austeritatile lui.” Din aceasta a doua sursa rezulta ca însusi Shiva nu cunostea cele 10 Mari Puteri Cosmice , pe care Sakti le manifesta într-un moment de mânie. Se pare ca acest mit vine din India sudica, în timp ce primul venea din India nordica.
Indiferent de originea lor, ambele mituri expun esenta mitului unic despre aparitia legendara a celor 10 mahavidya, revelate fie de Shiva lui Parvati, printr-o initiere gradata, fie de catre Parvati (sau Sati) lui Shiva, printr-o initiere fulgeratoare, spontana si plina de forta. În general, scoala Kaula afirma ca primul Guru divin care a revelat si transmis cele 10 mahavidya este Shri Kapala Bhairava, în timp ce Scoala Shakta afirma ca prima manifestare a principiului divin al Maestrului Spiritual este Shri Kapalini Bhairavi, numita si Shri Kaulini, uitata însa odata cu trecerea timpului de când ea a expus aceste cai, la începutul actualului ciclu cosmic (sau în precedenta satya-yuga). Acest guru feminin este specific numai traditiei tantra-yoga, care afirma în mod distinct ca Sakti este initiatoarea în misterele tantrismului, indiferent daca ea este numita Radha, Durga, Lakshmi, Sarasvati, Savitri, Parvati, Kali, Matangi, Bhairavi sau Bagalamukhi. Textul traditional Devi - archana contine 108 invocatii (mantra de tip purana) pentru 108 aspecte ale lui Sakti, fara a le cuprinde pe toate. Dintre cele 10 Mari Puteri Cosmice sunt numite exact Bhairavi, Matangi, Kamala (pentru Kamalatmika), mahaKali si mahamaya (pentru Bhuvaneshvari), toate celelalte 103 aspecte apartinând desigur tuturor celor 10 mahavidya. Cele 10 mahavidya sunt considerate Divinitati Cardinale ale Universului (cele 8 directii cardinale principale, plus zenit si nadir). Cuvântul „dasha” înseamna „zece” si este considerat numarul succesului „obtinut dupa lupte crâncene”, „o combinatie a lui 1 cu 0, a constiintei (soarelui) cu infinitul (Ananta Tattva)”. În Veda, numarul 10 este numarul Omniprezentei Divine în Creatie, în Univers. Bazele istorice ale sistemului de care ne ocupam aici se asociaza cu metoda adorarii în evolutie a lui Kali si adesea nu este recunoscuta ordinea actuala (expusa anterior) ci una antica (bazata pe mitul lui Sati). În ciuda inegalitatii sau a raspândirii neuniforme si inegale a cultului celor 10 mahavidya, fiecare dintre ele este considerata la fel de importanta ca si toate celelalte. Fiecare dintre ele este considerata o Cale unica în felul ei, o metoda de adorare mistica a Mamei Divine într-un anume aspect revelat. Fiecare dintre aceste cai are menirea de a conduce în final la o anumita realizare a lui Dumnezeu, însa realizarea este considerata desavârsita, completa în momentul finalizarii evolutiei pe toate aceste zece Cai.
Bazele istorice ale aparitiei acestui sistem se confunda uneori cu traditii Shaiva sau vaishnava. De fapt, dupa cum a remarcat Swami Shivananda, „Bazele Saktismului sunt Veda . Saktismul recunoaste ca unica sursa si autoritate (pramana) cu privire la problemele transcendentale sau imperceptibile prin simturi, cum ar fi natura lui Brahman, etc. Veda. Saktismul este numai Vedanta. Saktasii au aceiasi experienta spirituala ca si a vedantinului”. Ca o observatie necesara, sistemul Sakti vishishtadvaita afirma ca, în Universul macrocosmic, fiecare din cele doua principii (Siva si Sakti) nu exista independent unul de celalalt, pentru ca ne-am confrunta atunci, în cazul independentei lor, cu considerarea lui Sakti ca suprem Dumnezeu, în simultaneitate cu perceperea lui Shiva ca Suprem, desi diferit de Sakti, de unde ar rezulta esecul întelegerii aspectului spiritual esential unic, non-dual (advaita), ce-l desemneaza pe Dumnezeu cel „fara de secund” ca realitate ultima, unica si indivizibila. În viziunea acestui sistem tantra yoghin, cele doua principii (Tattva) polare, formeaza asa-numita „diada metafizica”, cu mentiunea clara ca în timpul disolutiei finale (mahapralaya) ambele principii sunt absorbite în cauza primordiala si transcendenta, numita uneori în textele tantra „cea de a 37-a Tattva”.
Ideea de baza a cultului din India dedicat lui Sakti în sistemul dasha mahavidya este urmatoarea: Sakti este reflexia (vimarsha) sau reflectarea supremului Divin (prakasha), iar Brahman, comparat metaforic cu un diamant urias, are ca zece fatete inseparabile cele 10 mahavidya. În afara acestei idei, orice referire la Sakti poate da nastere asocierii ei exclusive cu practicile sexualitatii magice, negative.
De fapt, trebuie sa descifram în Sakti însasi încarnarea transcendentei, altfel riscam sa aderam la culte magice ordinare. Exista numeroase dovezi, care atesta un adevar istoric: în lipsa unei initieri autentice, anumite secte cu caracter asa-zis tantric, au cazut în eroare practicând sacrificii exterioare (implicând victime umane) catre anumite zeite sau zei si care secte nu au înteles ca în Tantra, termenul de sacrificiu (yajna) se refera integral la o asceza launtrica si o purificare gradata a interiorului prin care sunt sacrificate pasiunile, viciile, dorintele impure, atasamentele, adica toate aspectele efemere ale ego-ului care de obicei limiteaza sau chiar împiedica autocunoasterea. Au existat de asemenea secte ale destrabalarii sexuale, în care orgiile colective o invocau pe Kali, Durga sau Bhairavi, lucruri obscure si iremediabil de justificat, prin care actuala intedictie existenta în scolile autentice de tantra din India desi le respinge, nu le poate sterge din istorie. Prin aceste sublinieri dorim sa precizam ca, spre deosebire de sectele profanilor si credintele ignorantilor, practicile yoga (si avem în vedere aici mai ales Caile celor 10 mahavidya) au pus accent înca de la început pe înlocuirea sacrificiilor exterioare de orice forma )animale, umane, etc.) cu sacrificiul interior, spiritual (care exclude orice forma de vatamare a vietii). Eliade a expus în mod clar momentul istoric în care sacrificiul (yajna) a fost asociat si înlocuit de asceza (tapas). Baza oricarei metode tantrice o reprezinta efortul focalizat de disciplinare a eu-lui, în lipsa acestuia nefiind vorba de yoga.
Este momentul sa abordam problema initierii, considerata baza oricarei evolutii spirituale. Tantra, mai mult decât orice alta miscare filozofica, pune accent deosebit pe ritualul de initiere si pastreaza întotdeauna secretul acestei initieri. Este de la sine înteles faptul ca initierea în tainele lui Shiva- Sakti a ramas mai mereu secreta, considerându-se ca numai Initiatul poate avea acces la aspectele si realitatile spirituale subtile si obiective numai pentru el, care capata continut ideatic, practic si spiritual în experienta lui launtrica. Sa trecem acum la aspecte concrete legate de practica yoga în acest sistem.

3. Aspecte comune specifice tuturor celor 10 Mari Puteri Cosmice

1. Primul aspect comun este redat prin termenul maha- Sakti si exprima simbolic faptul ca toate aceste 10 Mari Puteri Cosmice sunt energii gigantice si colosale Distincte ale aceluiasi Unic aspect primordial al energiei supreme (Para-Sakti) ce este emanata, de fapt, din constiinta Supremului Absolut (Parasamvid, Paramashiva) si prin care Dumnezeu manifesta Creatia, intrând în manifestare conform propriei atotputernicii si a propriei sale vointe (Iccha Sakti). Sursa a tuturor energiilor existente, fiecare maha- Sakti are însa o anumita caracteristica ce o diferentiaza de toate celelalte, în timp ce toate formeaza, împreuna, sfera unica a energiei supreme divine (ParaSakti).
2. Al doilea aspect comun este redat prin termenul Matri sau Matrika („Mama”) a tuturor lumilor si energiilor specifice acestor lumi mai mult sau mai putin vizibile, numite generic „loka” („ceruri” sau planuri subtile ale diferitilor zei si zeite (devaloka) si a diferitelor categorii de fiinte). De exemplu, lumea fizica a celor care locuiesc pe planeta Terra se numeste mrityu-loka, „lumea muritorilor”, cu toate acestea nu toate cele 10 Mari Puteri Cosmice actioneaza la fel de mult sau preponderent în acest plan. maha - Matrika - Devi sau „Marea Zeita Mama” este de fapt cel mai invocat aspect devotional din cultura Indiei.
3. Cel de-al treilea aspect este Aghorika - Sakti si un mit rar, prezentat sumar în Tripura - Tapini - Upanishad, povesteste cum cele 10 MPC au tâsnit la începutul Creatiei din Dumnezeu, care-si asumase „forma ferocitatii distructive” (numita adesea Kalagni Samhara Bhairava). Acest aspect este corelat cu de lipsa de teama pe care aspirantul sincer o dobândeste prin gratia acestor mahavidya, lipsa de teama ce provine prin depasirea ego-ului, gratie „Neînfricatului” Aghora Shiva, a carui putere specifica nimiceste rapid orice forma de egoism. Adeptii tantrici au format chiar si o scoala foarte dura, ale carei practici au rmas în mare parte secrete, grupare numita Aghora Tantra sau Aghorachara, al carei prim scop declarat este dobândirea starii de lipsa a temerii în fata mortii (mrityu), eveniment indispensabil oricarei evolutii spirituale autentice. Câteva dintre reprezentarile traditionale ale celor 10 mahavidya le prezinta pe acestea realizând cu una dintre mâini gestul Abhaya-mudra, care indica astfel trezirea initiatului la realitatile subtile prin cuvintele: „Nu-ti fie teama!”, gest care, în cazul puterilor divine este numit si Bhairava- mudra, prin care aspectul terifiant al fiecarei vidya îl protejeaza pe aspirant de atacurile si obstacolele exercitate de entitatile subtile malefice anihilând din radacina toate energiile malefie, otravite, specifice egoismului (acest aspect este de fapt o mostenire a magiei tantrice). Ca urmare a curajului pe care sadhaka îl manifesta în actiunile si încercarile initiatice prin care fiecare trece obligatoriu, cândva, fiecare dintre aceste vidya îi va oferi diferite daruri prezentate de obicei sub forma uluitoarelor puteri paranormale (siddhi) ce îi sunt trezite datorita gratiei manifestate de aceste siddha-vidya. Prin urmare, unele mahavidya sunt reprezentate realizând cu o alta mâna Varada-mudra, sau gestul de oferire a minunatelor daruri. Traditia afirma ca fiecare forma de a adora mahavidya a fost revelata de Dumnezeu unui întelept (maha-rishi) care, obtinând perfectiunea în acea vidya, a devenit un siddha-vidya, inplementând-o initiatic ulterior celorlalti discipoli. De regula se afirma ca toate bija-mantra celor 10 mahavidya sunt siddha-vidya, putând fi favorabile si abordabile oricui si de catre oricine. Totusi, fara o initiere autentica, ele pot deveni „dusmani” (inamici, distrugatori) (Ari-vidya), pe când initierea autentica (diksha) le face sa se manifeste ca „prieteni” (siddha-vidya). În general, vidya este numele generic dat unei mantra feminine, tantra recunoscând 64 de vidya principale, dintre care numai trei (ale lui Kali, Bhuvaneshvari si Kamalatmika) sunt considerate favorabile oricarui initiat, indiferent de momentul initierii sau al practicii. Se afirma ca, meditând imediat dupa initiere asupra unei mahavidya-bija-mantra, discipolul devine stralucitor precum un vidyadhara si „cântând armonios mantra” (prin rostire mentala) el amplifica înmiit mantra-Sakti, prin repetari succesive. Referitor la o a patra siddha-vidya (care îi corespunde lui Chinnamasta), tantra precizeaza explicit faptul ca ea este, de regula, „potrivnica” celor rai sau egoisti si devine prietena numai pentru acela care aspira sa devina un vidyadhara în vamachara. O a cincea siddha-vidya îi permite discipolului sa devina un mantrin perfect, gratie lui Mantrini, sau sa se identifice perfect cu propriul siddha-guru, putând sa trasmita si altora jnana-kanda si karma-kanda (referitoare la cunoasterea teoretica si metoda practica de evocare a unei mahavidya în care el a obtinut perfectiunea). Pentru aceste categorii este prescrisa respectarea tuturor cerintelor unui guru personal, cu mult curaj si fara teama de esec, inspirati de aghorika-Sakti. Referitor la celelate 5 mahavidya numite impropriu siddha-vidya, trebuie stiut ca ele devin astfel numai cu ocazia initierii realizate în anumite momente temporale, regula ce ar trebui aplicata tuturor celorlalte vidya de catre orice guru serios.